Cherchez la Femme...

Mi-e dor de femeia secolului trecut. Mi-e dor de acea femeie puternica, dar sensibila in acelasi timp, frumoasa, senzuala, atenta. Stia sa impace cu eleganta viata de familie cu serviciul pe care il avea. Nu concura cu barbatul ei, nu incerca sa arate ca-i mai smechera decat el. Nu exista o egalitate intre sexe. Exista o armonie, o completare. Nu prea ma impac cu femeia secolului 21. E workaholica, vulgara (in sensul rau), injura ca un barbat, bea ca un barbat. Se imbraca mai bine, dar si-a pierdut senzualitatea. E muult mai aranjata, dar superficiala. Se crede superwomen, vrea cariera, vrea sa demonstreze ca poate mai mult (cu toate ca nimneni nu-i cere asta). Isi pune serviciul si cariera mai presus decat orice. Vrea familie, dar se satura repede de ea. Se marita c-asa trebuie, face copil c-asa trebuie, devine alta persoana dupa ce naste. Se simte presata, depasita de multe, vrea inapoi rapid la munca. Acolo se simte in largul ei (chiar daca acasa se vaita nonstop), incepe sa se simta neapreciata de catre barbatul ei. Cauta aprecierea altora. Divorteaza!